"ACUM OPT ANI AM PORNIT CU DORINTA SA FIM O TRUPA CARE SA CINTE IN ROMANESTE, PENTRU ROMANI." (revista PULS nr.1 1990)
MARCEL BREAZU:Ne place tot ceea ce este deosebit ,tot ceea ce este bine cladit, bine conceput .Adica lipsa compromisului si ... TIBERIU POP:Senzatia de rotund,de intreg!
M.B.:...si impresia pe care o lasa sunetul! Asculti si imediat sa poti spune: "dom'le asta e!" Compozitiile noastre pleaca de la niste stari sufle- testi; eu urmaresc sa ma folosesc de muzica pentru a le materializa. De exemplu,pornesc de la niste amintiri,uneori mai vesele,dar de obicei mai triste. Inchid ochii si incerc sa ma exprim. Apoi urmeaza textul. Eu incerc sa exprim direct ceea ce simt,folosind cuvintele de fiecare zi (ceea ce sugereaza si numele formatiei). Cind cunosc starea de la care a pornit ideea altui coleg,pot sa fac un text pentru o astfel de compo- zitie. De obicei Calin are initiativa.
CALIN POP:Nu intotdeauna,dar...Baietii ma cunosc destul ca sa inteleaga ceea ce vreau sa spun.
T.P.:Exista un curent de tonuri care sint la moda. Acest lucru se intimpla si pentru chitara,si pentru clape,si pentru tobe etc. Acum au aparut in unele hit-uri tonurile de trompete,putin stridente dupa parerea lor, in locurile in care considera ca sint propice pentru a fi folosite intr-un context al unei piese. Este un fenomen destul de des intilnit atunci cind un muzician nu-si foloseste instrumentul la intreaga lui capacitate. Se recurge la o sofisticare a instrumentelor pentru obtinerea sunetelui,nu prin pa- trunderea in intimitatea instrumentului respectiv,ci pur si simplu prin perfectionarea efectelor electronice. Sunetul pe care poti sa-l obtii dintr-un keyboards depinde de constructia lui,de firma care l-a produs. Este foarte simplu pentru unii care au acces la instrumente programabile pe baza de cartele,dischete,sa cumpere un program de la firma si sa obtina astfel toate tonurile care sint pe cartela respecti- va. Toti cei care au cumparat acelasi program vor avea acelasi sound. Deci,daca exista un sound specific de clape pentru trupa noastra, acest lucru s-a intimplat pentru ca eu am incercat sa ma desprind de sunetele la moda,folosite intr-un curent,sa-i spunem,sablonard. Aceasta a fost si intelegerea pe care am avut-o cu baietii in momentul in care am ajuns la concluzia ca voi cinta alaturi de ei. A fost ambitia mea de a face ceva deosebit fata de ce exista acum in muzica,in general, sa nu merg pa aceleasi sabloane batatorite. Si in functie de posibili- tatile tehnice ale instrumentului pe care il folosesc,am cautat sa obtin acel sound specific noua,bazindu-ma pe ideea de "vechi",arhaic,cautind sa creez o atmosfera deosebita.
OVIDIU ROSU (inginer de sunet) :Cu Tibi am avut la inceput si divergente, pentru ca eu nu eram obisnuit cu sunetul de clape in trupa. Cinci ani cu doua chitare,urechea era obisnuita cu sunetul acesta. Cu clapele mi se parea ceva,asa,nefiresc,nu prea lasam clapele in fata. Intre timp ponderea clapelor a crescut foarte mult. Nici n-as mai putea sa concep trupa fara clape. Sunetul se bazeaza mai intii pe bass. Cu Marcel am intotdeauna probleme, pentru ca el simte bine raportul de instrumente si descopera cele mai mici greseli ale mele.
Tino (Leontin Iovan) este multumit,pentru ca mie imi place ca tobele sa sune foarte tare.
LEONTIN IOVAN (TINO) :In privinta tobelor trebuie sa pornim de la o idee mai vehiculata despre aceste instrumente. La tobe se bate,ori tobe- le,fiind un instrument muzical, la ele ar trebui sa se cinte. Am citit odata un interviu al lui Jack Dijonnet in "Jazz Forum" unde spunea ca pentru el acest instrument insemna o filarmonica intreaga prin timpane,cinele etc. Ideea este ca la tobe nu se bate,nu se impunge,nu se trage,la tobe se cinta. Acum depinde de fiecare instrumentist cum vede el acest lucru in context cu grupul in care cinta. Eu incerc sa cint.
M.B.:Ritmul este foarte important. Noi nu sintem pe principiul de a face muzica de tip comercial. Ritmul la noi este foarte complex,deci de la inceput,din faza in care concep piesele,ritmul prezinta diferite vari- atii,modificari etc.
RADU MANAFU:Pina acum era dificil pentru mine sa cant , inainte de a veni Tibi cu clapele. Toata baza era pe mine , ca sa spun asa. Cind tobele ti- neau ritmul , eu trebuia sa tin "mijlocul" piesei si Calin partea cealalta. Cu mici schimburi de solo-uri. Acum lucrurile s-au schimbat putin, fiindca sintem doua chitare si mai este si o clapa. Sint mai liber si pot sa cint mai variat. Se poate face o tesatura intre structurile de armonie si pasajele de solouri , creindu-se un al doilea fond muzical.
C.P.:Vocea are cel mai puternic impact la public. Sint convins ca pot face ceva mai bine decit ceea ce fac in prezent. Mizez pe tonul aparte pe care il am in voce si de acum ma voi stradui foarte mult sa realizez ceva nou , sa comunic cu publicul. Comunicarea cu publicul incerc s-o fac efectiv cintind , nu neaparat in dialogul cu sala. Dialogul cu sala con- teaza foarte mult , insa numai la concertele noastre (concerte de casa , cum ar veni). La concertele cu mai multe formatii consider ca nu este neaparat necesar sa conversam cu publicul , mai bine cintam.
IN CONTINUARE , DESPRE PUBLICUL CARE VINE LA CONCERTELE LOR.
M.B.:La inceput , cind am aparut prima oara, mai ales din cauza unor dificul- tati tehnice a fost o inertie din partea publicului. Apoi am fost ac- ceptati. Publicul se formeaza dupa spectacolele pe care le are. Cu cit spectacolele vor fi mai dese si de tinuta mai inalta, cu atat calitatea publicului va creste. Se vor multiplica si gusturile spectatorilor si pretantiile lor.
R.M.:Momentan acestia sint putin intoxicati de muzica usoara. Publicul este partial informat prin radio, tv. etc. Si aceasta informare a fost complet inexistenta in ceea ce priveste muzica rock. Noi sintem opti- misti si spunem ca sint toate sansele ca intr-un timp scurt sa se ajunga la un nivel mai ridicat privind popularizarea muzicii rock la noi in tara.
O.R.:Putem spune ca am fost cel mai bine asimilati da catre spectatori in Timisoara si Oradea in ultimul timp. In Capitala, la concertul Club A, a fost publicul de cre aveam nevoie, care a stat si a ascultat, a incer- cat sa inteleaga.
STILUL PE CARE L-AU ABORDAT IL CARACTERIZEAZA SINGURI ASTFEL:
C.P.:Noi avem mai multe stiluri, cintam mai diversificat. T.P.:Sa spunem un rock progresiv.
M.B.:De fapt, am facut ceea ce ne-a placut, nu am urmarit sa ne incadram intr-un curent anume.
T.P.:Nu am cautat niciodata sa ne concentram sistemul de studiu , ideile , pe un anumit curent . Am ascultat , relativ mult , si am asimilat . Am cautat sa luam tot ce este bun din fiecare piesa audiata si am se- lectionat din acest sumuum de lucruri bune cautind sa ne formam o baza de la care sa pornim in sistemul nostru de exprimare . Ei , si in acest sumuum sint cuprinse si elemente clasice , si elemente folclorice , si elemente progresive de "metal" , deci elemente cu forta , cu nerv . Multi tineri carora le place sa cinte , sa se exprime prin muzica, au enorme dificultati cu materialele tehnice necesare . Tinind cont ca un instrument cu clape , de nivel mediu , costa zeci de mii de lei , iar o chitara electrica de performanta , cu tot cu efecte , bate o suma cu cinci zerouri , foarte multi dintre ei s-au lasat pagubasi . Sa poti face rost de bani pentru a-ti procura instrumentele , tehnica necesara , este o problema complicata ce implica multe compromisuri , printre care, poate cel mai dureros este acela de a-ti "vinde" muzica , sentimentele .
M.B.:Noi n-am cintat niciodata prin restaurante sau in alte ocazii de acest gen , doar in concerte , Ne-am dorit intotdeauna sa exprimam ceva prin muzica pe care o facem , nu sa cistigam bani datorita ei .
C.P.:Se poate face si o meserie din muzica , dar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa cinti in restaurante sau la nunti .
L.I.(TINO):Exista o diferenta intre un muzicant care traieste din ceea ce face si un muzicant care traieste pentru ceea ce face .
O.R.:Pina acum nu s-a putut trai din muzica . Din acest fel de muzica . Intrucit noi avem si o alta posibilitate de existenta , am terminat o facultate , deci avem un loc de munca , nu a fost necesar sa trecem la profesionalism . Banii pe care i-am cistigat din concerte i-am folosit efectiv doar pentru dotarea tehnica a trupei . Rezistam cam greu , dar din moment ce existam si acum...
M.B.:Nu are sens sa vorbim despre plata muzicii in Romania , pentru ca nu avem despre ce sa vorbim . Este nevoie de un sistem de plata in functie de discurile vindute , asa cum exista in Vest . Aceasta ne-ar oferi independenta necesara pentru a compune , ne-ar oferi timp pentru creatie. De la "Electrecord" am primit o suma fixa de bani , care nu este in functie de procentajul discurilor vindute .
IN FINAL L.I.(TINO):Acum opt ani am pornit cu dorinta sa fim o trupa care sa cinte in romaneste , pentru romani . Si in continoare o sa facem acelasi lucru .
SURSA: http://roipb.cs.pub.ro/~raco/